Rezultatele PISA 2025 readuc în atenție o problemă importantă: 52% dintre elevii români de 15 ani se situează sub nivelul de bază de competență la matematică.
Cifra este îngrijorătoare. Dar, pentru părinți, întrebarea importantă este alta:
Ce înseamnă, concret, să nu atingi nivelul de bază la matematică?
Nu înseamnă neapărat că un elev nu știe să calculeze sau că nu poate rezolva exerciții cunoscute. Mai degrabă, dificultatea apare atunci când trebuie să folosească matematica într-o situație nouă, concretă, “de viață” - am putea spune, să facă legături între informații sau să decidă singur ce metodă trebuie aplicată.
Un copil poate învăța o regulă, un algoritm sau o formulă și să o aplice corect, dar mecanic, fără să înțeleagă cu adevărat ce se întâmplă dincolo de pași. Practic, execută corect o rețetă pe care nu o pricepe.
Iar această aplicare automată ascunde două capcane. În primul rând, creează o iluzie: pare că elevul stăpânește materia, pentru că obține răspunsuri corecte însă în spatele acestor răspunsuri nu există o înțelegere reală, ci doar un tipar repetat. În al doilea rând, în momentul în care problema se schimbă cât de puțin, iese la iveală lipsa fundamentului: elevul nu mai știe ce să facă, pentru că nu a înțeles de ce funcționează metoda, ci doar cum se aplică.
Dar înțelegerea matematică înseamnă mult mai mult. Înseamnă să pricepi logica din spatele fiecărui pas, să știi de ce funcționează o formulă și când poți să o folosești, să poți transfera un concept într-un context nou și să-ți dai seama singur când un răspuns nu are sens. Abia atunci matematica încetează să fie o colecție de reguli memorate și devine un mod de a gândi.
De exemplu, un copil poate ști cum să calculeze 25% din 80. Dar înțelege și că 25% înseamnă un sfert? Poate vedea imediat că rezultatul este 20? Poate folosi aceeași idee dacă problema vorbește despre o reducere de 25%?
Aceasta este diferența dintre memorarea unei proceduri și înțelegerea unui concept.
Matematica se construiește treptat, iar conceptele noi se bazează pe cele anterioare.
De aceea, o lacună mică poate deveni mult mai vizibilă câțiva ani mai târziu.
Dificultățile cu gândirea numerică pot influența operațiile. Problemele cu operațiile pot face fracțiile mai greu de înțeles. Iar fără o bază solidă în fracții, procente și proporții, algebra poate deveni mult mai dificilă.
Gândirea numerică → operații → fracții → procente și proporții → algebră
Un copil poate reuși o perioadă să țină pasul folosind exerciții memorate sau modele cunoscute. Problemele apar adesea atunci când matematica devine mai complexă și cere conexiuni între mai multe concepte.
Un copil poate obține rezultate rezonabile și totuși să aibă o înțelegere fragilă.
Câteva semne care merită observate sunt:
știe o formulă, dar nu poate explica de ce funcționează;
se descurcă la exercițiile cunoscute, dar se blochează când problema este formulată diferit;
citește și înțelege enunțul unei probleme, dar nu reușește să-l transforme în operațiile necesare rezolvării;
îi este greu să estimeze un rezultat;
nu observă când un răspuns este nerealist;
are nevoie să i se spună ce operație să folosească;
spune frecvent „nu știu de unde să încep”;
începe să creadă că „nu este bun la matematică”.
În multe situații, problema nu este lipsa de capacitate, ci faptul că anumite concepte nu au fost suficient de bine înțelese și consolidate.
Atunci când apar dificultăți, soluția nu este întotdeauna să rezolve mai multe exerciții din capitolul curent.
Uneori este nevoie să ne întoarcem puțin și să identificăm exact unde s-a pierdut înțelegerea.
La Mathnasium, procesul începe cu o evaluare care urmărește atât punctele forte, cât și conceptele care trebuie consolidate. Pe baza acesteia este construit un plan de învățare personalizat, adaptat nivelului și ritmului fiecărui copil.
Metoda Mathnasium™ pune accent pe stăpânirea conceptelor înainte de trecerea la cele conexe și folosește abordări mentale, vizuale, verbale și scrise pentru a construi o înțelegere solidă a matematicii.
La baza acestei abordări stă o idee simplă: copiii nu sunt pur și simplu „buni” sau „slabi” la matematică. Cu explicațiile, exercițiul și suportul potrivite, își pot dezvolta atât competențele, cât și încrederea în propriile abilități.
PISA ne arată o problemă la nivel de sistem.
Pentru un părinte însă, problema devine personală atunci când copilul spune:
„Nu înțeleg.”
sau
„Eu nu sunt bun la matematică.”
Poate cea mai importantă lecție a acestor rezultate este că matematica nu ar trebui să însemne doar aplicarea corectă a unor formule.
Ar trebui să însemne înțelegere, conexiuni și capacitatea de a folosi ceea ce ai învățat într-o situație nouă.
Iar primul pas este să aflăm nu doar în ce clasă este copilul, ci și ce înțelege cu adevărat.
Vrei să afli care sunt punctele forte ale copilului tău și unde există concepte care merită consolidate?
Descoperă cum funcționează evaluarea inițială Mathnasium și planul de învățare personalizat.
OECD (2026), PISA 2025 Results – Country Note: Romania. Date despre performanțele elevilor din România la matematică, citire și științe și comparația cu media OCDE.
OECD (2026), PISA 2025 Results – Volume I. Rezultatele internaționale PISA 2025 și cadrul de interpretare a nivelurilor de competență.
Acest articol a fost dezvoltat cu sprijinul inteligenței artificiale, pe baza unor surse documentate, și editat final de echipa Mathnasium România.
0727005577
